Sezonul 3, episodul 11: Tudor Petrescu – Olovina

Paula Herlo: Invitatul meu de astăzi a pornit o afacere în garajul casei, iar astăzi deține unul dintre cele mai competitive branduri de bere artizanală din România. Absolvent al Facultății de Electrotehnică, expert în energie regenerabilă, a schimbat direcția la 40 de ani pentru că și-a dorit să dezvolte o afacere pe gustul lui. Tudor Petrescu vine astăzi alături de mine să ne spună care au fost pașii. Tudor, te rog să ne spui de unde vine numele firmei Tiergarden.

Tudor Petrescu: Căutam un nume cu care să putem să ieșim și în exteriorul țării, pentru că, în sfârșit, limba germană este foarte apropiată de producția de bere din lume, a fost o idee să botezăm firma BierGarten, doar că sună prea banal și atunci am schimbat doar o literă și în loc de o grădină de bere am făcut o grădină zoologică.

Paula Herlo: Asta înseamnă tiergarten.

Tudor Petrescu: Asta înseamnă în limba germană, grădină zoologică.

Paula:  Olovina ce înseamnă?

Tudor: Olovina înseamnă bere. Este un cuvânt românesc, este un arhaism, este în DEX și a fost numele unuia dintre primele produse pe care le-am fabricat eu. Și un produs foarte, foarte bine vândut la vremea respectivă, astfel că ne-am gândit să-l transformăm pur și simplu într-un brand.

Paula Herlo: Ce legătură are Electrotehnica cu producția de bere?

Tudor Petrescu: În principiu, practic, niciuna. Dar în realitate sunt foarte multe chestii din trecutul meu de inginer care m-au ajutat să dezvolt o fabrică serioasă. Deci, ceea ce fac eu astăzi se bazează pe un început care a fost practic un fel de joc, o simulare, să spunem, dar fără să ai cunoștințe serioase în domeniul ingineriei, e greu să gestionezi o fabrică de dimensiunea celei pe care o avem astăzi.

Paula Herlo: Ai spune că oricine poate avea succes, daca produce bere pentru că toata lumea bea bere. Însă lucrurile nu stau chiar așa, pentru că este o competiție destul de mare pe piața de bere artizanală în România. Și atunci ce ai făcut tu ca să te diferențiezi de ceilalți?

Tudor Petrescu:  Una dintre soluții ar fi ca cei care vor să intre în business-ul ăsta să își vândă singuri produsul către clientul final prin intermediul unui pad, să zicem, sau prin intermediul unui restaurant.  Domeniul berii artizanale în România ocupă între 0,1 și 0,5 la sută din tot consumul de bere, care în România este unul foarte mare, adică românii chiar beau foarte, foarte multă bere.

Paula Herlo: Dar cum se face berea?

Tudor Petrescu:  Amesteci ingredientele care sunt în număr de 4 practic, adică o bere în general e făcută din apă, malț, hamei și drojdie. Bineînțeles că berile artizanale nu fac excepție. Practic, se amestecă malțul, care este componenta care dă alcoolul și culoarea și gustul berii cu apă la anumite temperaturi și se obține un extract ca un fel de un must, cum se numește, care se infuzează cu hamei. Hameiul este cel care dă aromă și amăreală berii. Acest must odată amestecat cu hamei, trebuie sterilizat prin fierbere, ocazie cu care el se și stabilizează, să spunem, și se obține ca un fel de ceai dulce, colorat, amărui, care se răcește și se inoculează cu drojdie, care fermentează ulterior timp de câteva zile sau săptămâni, într-un recipient închis, fără contact cu atmosfera. După zece zile procesul e încheiat. Ai bere pe care mai trebuie doar să o carbonatezi, și pentru asta există mai multe metode. 

Paula Herlo: Se face profit din această afacere pentru că oamenii se gândesc: în cât timp câștig astfel încât să pot să mă întrețin sau să pot să-mi întrețin familia din afacerea asta?

Tudor Petrescu: Dacă îmi permiți, aș vrea să mă exprim plastic asupra acestei întrebări. Este o poveste veche care circulă în lumea berii. În sfârșit, la una dintre fabricile înființate în urmă cu 100 și ceva de ani în România, la un moment dat s-a pus întrebarea dacă acest domeniu e profitabil. Și persoana care fusese întrebată pur și simplu a luat o halbă cu bere, a aruncat-o pe un perete și a dat răspunsul imediat: pe perete e costul, pe jos e profitul. Deci domeniul da, este profitabil, dar  sunt mai multe căi pentru a ajunge acolo. Și, bineînțeles, una dintre ele este volumul. Berea e o afacere care se face în volume mari.

Paula Herlo: Deci tu ai pornit cu o afacere mică, cu o făbricuță și acum ai ajuns unde?

Tudor Petrescu: Am pornit, cu o afacere mică, cu o făbricuță pe care am construit-o eu, cu niște specialiști de la zero, după niște planuri pe care le-am făcut, să spunem, inspirându-mă din niște instalații pe care le-am văzut. Cu care puteam să produc, să spunem, între 5.000 și 10.000 de litri pe an, ceea ce e destul de puțin cantitativ. Dar pentru o afacere care e făcută de un singur om e destul de mult și cu, să spunem noroc, am ajuns să am o fabrică care poate să producă între 500 și 700 de mii de litri pe an. În domeniul berii, de obicei se vorbește în hectolitri, adică în sute de litri. Asta înseamnă între 5.000 și 7.000 de hectolitri pe an, ceea ce este foarte, foarte, foarte puțin în comparație cu cât produce o fabrică normală de bere, dar este destul de mult pentru România.

Paula Herlo: Câte sortimente de bere aveti?

Tudor Petrescu: În momentul de față avem 7 sortimente care sunt practic complet diferite între ele, în principiu, ca gust. Bineînțeles, sunt diferite ca și concentrație alcoolică, sunt diferite ca target. Unele dintre ele sunt dedicate key accounts, retailului, altele sunt dedicate barurilor de specialitate, restaurantelor. 

Paula Herlo: Știu că o vreme te-ai ocupat de energie regenerabilă, un domeniu foarte pe val acum, și că ai plecat la studii în străinătate. E adevărat, și această plecare te-a adus în contactul cu berea artizanală.

Tudor Petrescu: Studiind într-o țară cu tradiție foarte, foarte, foarte bogată în domeniul berii, adică în Olanda, am constatat că berile mainstream din Olanda sunt de fapt doar în portofoliul vânzătorilor. În realitate, olandezii beau foarte multe beri care provin din producții independente. Și gustând destul de multe dintre ele, chiar mi-am dat seama că se poate face așa ceva și în România. La momentul respectiv, adică în 2012, în România nu era nicio fabrică de bere artizanală, nu era nimic independent. 

Paula Herlo: Câți angajați ai acum la fabrică?

Tudor Petrescu: Acum am trei.

Paula Herlo:  Cum faci să îi ții acolo? Că e greu să ții chiar și un angajat. Cum îi motivezi?

Tudor Petrescu:  În primul rând, eu sunt adeptul unei metode, nu știu dacă e bună în general, dar eu sunt prieten cu oamenii cu care lucrez și le creez un un cadru, să zic așa, foarte familial. Deci noi suntem o echipă nu numai de luni până vineri, putem să discutăm și în weekend, putem să discutăm și seara după program. Bineînțeles că încerc să îi compensez foarte bine pentru toată munca pe care o prestează. E un domeniu foarte competitiv în privința căutării și găsirii unor angajați. 

Paula Herlo: Cel care se uită la noi acum și care și-a notat rețeta pe care tu ne-ai spus-o de bere, vrea să pornească de mâine și el o afacere. Cu ce sfat l-ai împinge să meargă spre asta?

Tudor Petrescu: L-aș împinge cu lucruri care să zicem că mie îmi face cea mai mare plăcere, și anume satisfacția că după ce ai să spunem produs lichidul care va deveni bere, pur și simplu vezi că e viu, este să observi procesul de fermentație în care berea produce bioxid de carbon, care este, să zicem, prin acea mică supapă care stă pe recipientul în care fermentează și să vezi mișcarea din interiorul recipientului. E ceva fantastic. Ce e foarte îți dă pur și simplu o satisfacție că lucrul pe care l-ai făcut tu este viu.

Paula Herlo: Eu sunt sigură că cei care s-au uitat acum la noi se vor duce să și deschidă o bere. Eu vă mulțumesc pentru toate informațiile. Mult succes! Mulțumim!