Cât de repede poate crește piața prosumatorilor

Ultimele date privind situația prosumatorilor din România arată viteza cu care s-a dezvoltat acest segment al producției de energie din surse regenerabile, dar și stadiul ei încă incipient. Pe de o parte, numărul prosumatorilor și cantitatea de energie produsă de ei sunt în creștere. Pe de altă parte, legislația se schimbă și se aplică lent, iar planurile europene de a umple continentul cu panouri fotovoltaice pe toate acoperișurile mai au de așteptat.

Raportul Agenției Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că de la 271 de prosumatori în ianuarie 2020, numărul total al acestora a ajuns la aproape 14.000 în decembrie 2021, în timp ce puterea instalată totală a evoluat de la 2.495 kW la 84.946 kW. Din total, o majoritate covârșitoare (13.588) au folosit ca sursă energia solară, având o putere instalată de aproximativ 78.000 kW. Pe parcursul anului trecut, numărul prosumatorilor persoane fizice care aveau capacități de producere a energiei electrice cu putere instalată de cel mult 100 kW a crescut de la 1.948 la 13.108, iar al prosumatorilor persoane juridice de la 177 la 478. Aceștia au produs împreuna, în mod constant, peste 2 milioane kWh în fiecare lună în perioada mai – octombrie, cu un nivel maxim în august (3.835.497 kWh).

Felul cum a evoluat condiția de prosumator în România reflectă ritmul în care au evoluat politicile statului în privința ei, ținând cont că, deși legea prosumatorilor a apărut în 2018, abia în 2019 s-a conturat cadrul legal pentru această activitate, iar fiecare creștere a plafonului de putere instalată a stimulat imediat dezvoltarea pieței. ANRE constată astfel că, din ianuarie până în septembrie 2020, creșterea numărului de prosumatori a fost „liniară” (cu alte cuvinte, aproape neglijabilă – de la 271 la 578), în timp ce, odată cu intrarea în vigoare a modificării legislative privind creșterea puterii instalate de la 27 kW la 100 kW, progresia a devenit „semnificativă”. Pentru 2022, anul când plafonul a crescut de la 100 kW la 400 kW, ANRE estimează că numărul prosumatorilor din România va depăși 30.000.

Informațiile privind contractele de vânzare-cumpărare a energiei încheiate de furnizori cu prosumatorii au început să fie colectate lunar doar din iunie 2021 prin aplicația informativă accesibilă direct din portalul ANRE. Datele agenției arată că din iunie până în decembrie 2021 au fost încheiate 13.345 de contracte cu prosumatorii posesori de capacități de până la 100 kW, iar energia electrică produsă și livrată de ei în această perioadă a reprezentat 10,2 milioane kWh. Cele mai multe contracte au fost încheiate de Electrica Furnizare (3.942), CEZ Vânzare (2.592) și Enel Energie (2.582), deși în lista celor 27 de furnizori se găsesc și firme care au încheiat doar unul sau două contracte cu prosumatorii.

Ultima noutate în domeniu este apariția unei noi actualizări a Ghidului prosumatorului, pentru că acesta trebuia să fie pus în acord cu Metodologia de stabilire a regulilor de comercializare a energiei electrice produse de prosumatori cu putere electrică instalată de cel mult 400 kW pe loc de consum, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 15/2022. Prin urmare, acum sunt transpuse în Ghid noile reguli de compensare, respectiv compensarea cantitativă pentru cei cu putere instalată de până la 200 kW pe loc de consum și regularizarea financiară pentru cei cu putere instalată între 200 și 400 kW.

Ghidul precizează că, în situația în care prosumatorii nu optează pentru mecanismul de compensare cantitativă sau regularizare financiară, ei „au posibilitatea comercializării energiei electrice produse și livrate în rețeaua electrică cel puțin prin tranzacții bilaterale negociate direct, conform art.23 din Legea nr. 123/2012”. Pentru compensarea cantitativă, ghidul subliniază că furnizorii de energie electrică au obligația să achiziționeze energia electrică produsă și livrată de prosumatori la un preţ identic cu prețul energiei electrice active utilizat în contractul de furnizare încheiat cu prosumatorul în calitate de consumator, în perioada de facturare, și care nu include prețul dezechilibrelor și niciuna din celelalte componente care nu privesc energia activă (transport, distribuție, servicii de sistem, accize, contribuția de cogenerare, certificate verzi).

Și în restul Europei, piața se dezvoltă tot în ritmul în care se schimbă legile. În Bulgaria, de pildă, Parlamentul a votat în luna mai o lege care elimină complet necesitatea oricăror avize pentru persoanele fizice și juridice care vor să-și instaleze panouri solare pe clădiri, iar plafonul de producție pentru consumul propriu a fost fixat la nu mai puțin de 5 MW. În schimb, dacă prosumatorii vor să livreze surplusul de energie în rețea, ei vor trebui să treacă printr-o procedură complicată de înregistrare ca producători. Autoritățile au promis, însă, că următorul pas va fi reglementarea modului cum poate fi plasat pe piață surplusul de energie. 

În 2019, europarlamentarul polonez Adam Szejnfeld întreba oficial Comisia Europeană dacă există vreun plan de coordonare a politicilor energetice în cadrul Uniunii pentru stimularea prosumatorilor, având în vedere diferențele mari dintre abordările alese de statele membre. „Unele state doar permit prosumatorilor să-și producă energie pentru consumul propriu, altele permit furnizarea surplusului de energie către sistemele naționale, fără să plătească taxe pe energie sau să obțină autorizații speciale. Altele au impus furnizorilor să cumpere surplusul produs de prosumatori sau au garantat că furnizorii mari trebuie să-i plătească pe prosumatorii cu capacități mici pentru cantitățile de energie livrate în sistem. În același timp, sunt și state care nu fac nimic ca să-i sprijine.”

Atunci, ținta pentru 2030 de pondere a regenerabilelor în totalul producției de energie a Europei era fixată la 32%. Între timp, ținta a fost majorată la 45%, iar Comisia Europeană promovează acum planul REPowerEU, care consideră producția de energie solară drept una din soluțiile de bază pentru reducerea dependenței energetice a europenilor față de Rusia. Va fi interesant de văzut dacă problemele care încetinesc sau blochează în diferite țări dezvoltarea pieței de energie regenerabilă produsă de prosumatori și-ar putea găsi o rezolvare unitară cu această ocazie.

Într-un studiu publicat în februarie 2020 de firma olandeză de consultanță de mediu CE Delft era prezentată producția de electricitate prin tehnologii folosite sau nu de prosumatori (panouri fotovoltaice; eolian; hidro; cogenerare; non-prosumatori), raportată la necesarul de consum rezidențial și terțiar din fiecare țară membră a Uniunii Europene. Studiul constata că ponderea potențială a energiei produse de prosumatori varia foarte mult de la o țară la alta, cel mai mic potențial fiind în Luxemburg și Malta, iar cel mai mare în Cipru, Estonia, Grecia, Portugalia și România.

Concluzia studiului era că toate țările, cu excepția Maltei, își pot acoperi în principiu cea mai mare parte din cererea de energie pentru consumul rezidențial prin tehnologii de generare folosite de prosumatori, în special prin instalații de panouri solare plasate pe acoperișuri sau pe pământ. Numai că tocmai în astfel de diferențe de potențial constă de fapt dificultatea de a impune o politică unitară în beneficiul prosumatorilor din Uniunea Europeană. Dacă în alte domenii pot apărea mai repede directive care să poată fi însușite de statele membre, aici se dovedesc decisive tot instrumentele tradiționale: inteligența guvernelor și efortul prosumatorilor de a influența politicile publice.