Ce rol are energia solară în noul plan european RePowerEU
Comisia Europeană a anunțat la 8 martie un nou plan de accelerare a trecerii la surse regenerabile de energie, RePowerEU, care ar urma să asigure reducerea cu două treimi a cererii de gaze din Rusia în mai puțin de nouă luni și dezvoltarea puternică a producției de energie din instalații fotovoltaice.
Ulterior, la summitul european de la Versailles din 10-11 martie, au fost clarificate noile ținte propuse și au început să fie luate în calcul și soluțiile de finanțare, iar liderii Uniunii Europene au avut ocazia să rafineze noul plan RePowerEU. În doar câteva zile, de la draftul inițial, care prevedea doar renunțarea la gazele rusești „înainte de 2030”, s-a ajuns la termenul clar de 2027 și la includerea petrolului și a cărbunelui alături de gaze pe lista produselor energetice rusești care nu vor mai fi importate.
Urgența cu care a fost inițiat și luat în discuție planul, ca și introducerea unor noi ținte mai ambițioase, sunt explicabile în contextul războiului din Ucraina. Liderii europeni au convenit că trebuie pregătit rapid un plan de compensare a efectului sancțiunilor economice contra Rusiei, fie că ele vor include sau nu renunțarea în următoarele luni la importul de produse petroliere și gaze rusești.
Ce prevede planul RePowerEU
Este pentru prima oară când energia solară capătă un loc atât de proeminent într-un document oficial al Uniunii Europene. Niciodată n-a afirmat mai clar Comisia Europeană importanța acestui sector, subliniind că panourile solare de pe acoperișurile imobilelor ar putea acoperi aproape un sfert din consumul de electricitate al Europei, cu condiția ca statele membre să găsească rapid soluții de producere pe plan intern a componentelor pentru panourile fotovoltaice.
Europa depinde în continuare de importurile de panouri fotovoltaice și celule, astfel încât documentul constată că 20-25% din proiectele de energie solară planificate de UE au fost amânate sau anulate în 2021 din cauza costurilor mai mari de import și a dificultăților logistice. Prin urmare, Comisia consideră prioritar să creeze un mecanism de atragere a investițiilor spre „dezvoltarea unui lanț de creare a valorii în domeniul energiei solare, creșterea competitivității UE și rezolvarea dependențelor strategice”, precum și pentru recalificarea forței de muncă – cu alte cuvinte, europenii să-și poată asigura pe cât posibil din surse proprii componentele și tehnologia de producere a energiei solare.
Planul Fit for 55, componentă a Pactului Verde prin care Europa își propune reducerea până în 2030 cu 55% a emisiilor poluante, avea în vedere ca până în 2025 să se dubleze capacitatea de producere a energiei solare și eoliene, iar până în 2030 să se dubleze, la 420 GW, ceea ce ar duce la economii de consum de gaze de 170 mld. mc. Acum, RePowerUE estimează că accelerarea instalării de panouri fotovoltaice pe acoperișurile imobilelor cu o capacitate de până la 15 TWh în plus în decurs de un an ar permite o economie la consumul de gaze de încă 2,5 mld. mc.
În iunie, Comisia Europeană va prezenta o strategie pentru dezvoltarea sectorului de energie solară, European Solar Rooftops Initiative, care va identifica obstacolele și va propune măsuri de accelerare a instalării de panouri fotovoltaice pe acoperișurile imobilelor de pe continent. Această strategie va fi precedată în mai de o propunere de urgentare a aprobării proiectelor noi de energie regenerabilă, prin reducerea formalităților birocratice necesare.
În privința celorlalte surse de energie regenerabilă, RePowerEU mizează pe dezvoltarea unor noi parteneriate pentru livrarea de GPL, creșterea producției de biogaz și accelerarea dezvoltării producției de hidrogen regenerabil.
RePowerEU prevede, de asemenea, stocarea de gaze până la cel puțin 90% din capacitatea depozitelor din statele membre până la 1 octombrie în fiecare an, față de o limită de 30% prevăzută în prezent, precum și asigurarea importului de gaze din alte surse decât Rusia: SUA, Norvegia, Algeria, Qatar.
Cum va fi asigurată finanțarea RePowerEU
O variantă discutată la summitul de la Versailles este emiterea de obligațiuni comune ale UE, o idee față de care țări ca Germania sau Olanda sunt însă reticente. În schimb, Franța și Italia sunt acum în special de acord cu o astfel de soluție. Comisia Europeană ar urma să emită obligațiuni și să ofere sumele obținute statelor membre, sub formă de împrumuturi din care acestea să-și poată finanța cheltuielile pentru tranziția energetică.
Ministrul italian pentru Europa, Vincenzo Amendola, a declarat pentru publicația Politico că investițiile de care are nevoie Europa atât pentru tranziția energetică, dar și pentru noile necesități de apărare sunt prea mari pentru a fi asigurate din bugetele naționale sau din resursele planului UE de redresare postpandemie, astfel încât va fi nevoie de un instrument comun de finanțare la nivel european. Estimarea Comisiei Europene este că investițiile publice și private necesare pentru tranziția verde și cea digitală se ridică la 650 de miliarde de euro pe an.
Altă idee este de a înființa un nou fond de redresare economică, axat pe investițiile necesare pentru reducerea dependenței energetice a Europei. Potrivit premierului sloven Janez Janša, în acest fond ar putea fi redirecționate o serie de sume din fondul de redresare postpandemie care au alte destinații. Alte surse pot fi suprataxarea temporară a profiturilor obținute de companiile energetice în perioada cu prețuri mari, precum și folosirea veniturilor din piața europeană a emisiilor de carbon. Cert este că eventualii pașii următori pentru alegerea unei soluții vor fi stabiliți la un alt summit al liderilor UE, spre sfârșitul lunii martie.
Până la sfârșitul lunii martie, Comisia Europeană va prezenta și opțiunile de limitare a efectelor scumpirii energiei pentru consumatorii europeni, iar până la jumătatea lunii mai va fi publicată propunerea oficială ca Europa să renunțe treptat la livrările de energie din Rusia până în 2027. „Trebuie să devenim independenți de petrolul, cărbunele și gazele din Rusia. Pur și simplu nu ne putem baza pe un furnizor care ne amenință”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.
Pentru companiile interesate de aceste teme, vom reveni periodic cu toate noutățile relevante care vor apărea. Rămâneți pe platforma noastră pentru a afla primii ceea ce se întâmplă în acest domeniu.