Skip to main content

Ce schimbări legislative pentru economia verde se pregătesc în 2022

Eco friendly law, politics and eco balance concept. 3d rendering of scale icon on fresh spring meadow with blue sky in background.

După un an de tranziție, în care negocierile pentru PNRR Planul Național de Redresare și Reziliență și criza politică au dus la amânarea celor mai multe inițiative legislative legate de economia sustenabilă, anul 2022 se anunță a fi unul de recuperare la mai multe capitole.

În primul rând este vorba despre transpunerea în legislația națională a Directivei UE 2012/2002 privind eficiența energetică, pentru care CE a trimis la 2 decembrie 2021 României avertizare de întârziere. Aceasta înseamnă că România își va asuma obiectivul UE de eficiență energetică pentru 2030 de cel puțin 32,5%. În legislație au șanse acum să fie cuprinse însă și noile modificări ale directivei pe care CE le propune, care includ dublarea la 49% a cotei de energie regenerabilă pentru toate clădirile și o nouă ţintă de creştere a eficienţei energetice cu 9% până în 2030.

În al doilea rând, urmează să fie adoptate măsurile recomandate în iunie de Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială pentru tranziția la o economie sustenabilă. Acestea se referă la creșterea accesului la finanțare a proiectelor verzi (de pildă, prin modificarea Legii energiei pentru încheierea de contracte bilaterale de achiziție a energiei electrice (denumite si PPA) de către toți producătorii de energie regenerabilă) și ameliorarea transparenței privind informațiile de mediu (de exemplu, introducerea unor modele de raportare nefinanciară pentru IMM și alocarea de fonduri pentru creșterea capacității de raportare).

Cele mai importante recomandări cu perspectivă pe termen mai lung privesc însă sprijinirea schimbării structurale a economiei către o economie cu valoare adăugată mai mare. Primele măsuri, care aveau ca termen chiar luna decembrie 2021, privesc elaborarea unei politici industriale cu accent pe agenda schimbărilor climatice, eșalonată până în 2025 și corelată cu noua strategie industrială pentru Europa a CE. Tot prioritară este și revizuirea planului de dezvoltare a rețelei electrice de transport, în acord cu ținta de energie regenerabilă până în 2030.

Motivația pentru ca astfel de măsuri să fie adoptate cât mai repede constă în faptul că, odată ce PNRR a fost aprobat, România a primit deja primii bani, iar economia are nevoie de finanțare pentru măsurile care privesc tranziția la economia sustenabilă. De notat că fondurile alocate prin PNRR pentru mediu sunt considerabile – peste 1 mld. euro numai pentru dezvoltarea sistemelor de apă și canalizare, capitol unde România are procedură de avertizare (infringement) din partea CE, respectiv peste 600 mil. euro pentru împăduriri.

Guvernul condus de Nicolae Ciucă a aprobat OUG pentru aplicarea PNRR, astfel încât ar fi de așteptat ca adaptările legislative necesare să fie accelerate. În paralel, guvernul urmează să pregătească până în primăvara lui 2022 și cadrul legal pentru emiterea de obligațiuni suverane verzi, al căror specific este că obligă statul să folosească banii obținuți pentru proiecte de economie sustenabilă. Până acum, spre deosebire de alte țări din Europa de Est, finanțarea prin obligațiuni verzi a început în România doar în sectorul privat, unde singurele emisiuni de valoare semnificativă sunt cele lansate în 2021 – două de Raiffeisen Bank, una de BCR – și cea lansată în februarie anul acesta de NEPI Rockcastle, intermediată de un consorțiu compus din ING Bank, Citi, JP Morgan, Société Générale şi UniCredit.

În sfârșit, dar nu și în cele din urmă, una dintre cele mai bune noutăți privește viitoarea introducere în programa școlară a educației pentru mediu, prin modificarea Legii educației naționale, după ce în noiembrie au fost aprobate deja în parlament introducerea educației financiare și a celei juridice. Proiectul de lege va ajunge în curând la Senat, care este cameră decizională în acest sens.

Așadar, anul 2022 vine cu beneficii potențiale pentru companiile care se axează pe economia verde. România va avea o nouă țintă de eficiență energetică, cu creșterea cotei de energie regenerabilă pentru toate clădirile, o nouă politică industrială axată pe agenda schimbărilor climatice, un plan revizuit pentru rețeaua de transport electric, modalități de acces sporit la finanțare pentru proiectele de economie verde și stimulente financiare pentru creșterea capacității IMM de a se conforma noilor cerințe de raportare nefinanciară. 

Pentru companiile interesate de aceste teme, vom reveni periodic cu toate noutățile relevante care vor apărea. Rămâneți pe platforma noastră pentru a afla primii ceea ce se întâmplă în acest domeniu.

Ești interesat? Hai să vorbim.