Ce trebuie să știm despre obligațiunile verzi
Toate fondurile atrase de Raiffeisen Bank prin emisiuni de obligațiuni sustenabile, verzi și sociale vor fi alocate anul acesta pentru finanțarea sau refinanțarea de credite acordate pentru proiecte de energie regenerabilă, eficiență energetică și din celelalte domenii de investiții conforme cu strategia sa de sustenabilitate, ceea ce reprezintă o premieră pentru România.
Conform raportului de alocare si impact aferent obligațiunilor verzi publicat în aprilie 2022, Raiffeisen Bank Romania a alocat peste 2.000 de credite verzi eligibile, în valoare de 150 de milioane de euro, reprezentând 46% din suma totală a celor două emisiuni de obligațiuni verzi emise de bancă. Prima emisiune a fost lansată în mai 2021, cu o valoare de 400,6 milioane de lei și cu scadența la 5 ani, a doua în iunie 2021, în valoare de 1,2 miliarde de lei și cu scadența la 7 ani. Acestea au fost și primele emisiuni de obligațiuni verzi în lei listate la Bursa de Valori București, iar cea din iunie a fost cea mai mare emisiune corporativă plasată și listată la bursa românească.
Conform Cadrului pentru Obligațiuni Verzi lansat de Raiffeisen Bank, investițiile eligibile pentru finanțare sunt cele care contribuie la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite de Organizația Națiunilor Unite. Concret, banca va finanța clădiri verzi, proiecte de energie regenerabilă, de eficiență energetică, transport și agricultură ecologice, proiecte de prevenire și control al poluării, economie circulară, administrarea durabilă a resurselor de apă, precum și proiecte sociale – acces la servicii esențiale de sănătate, educație și infrastructură, locuințe accesibile, precum și întreprinderile mici și mijlocii din regiuni subdezvoltate la nivel național.
Categoria obligațiunilor verzi și sustenabile este relativ recentă, ținând cont că primele astfel de instrumente de finanțare au fost emise în 2008 de Banca Mondială. Cel mai mare emitent din lume este acum Comisia Europeană, odată cu programul de redresare a Europei după pandemie, NextGenerationEU, care prevede ca 30% din finanțare, adică până la 250 de miliarde de euro, să fie atrasă prin obligațiuni verzi. În octombrie 2021 a fost lansată prima emisiune de obligațiuni verzi pentru acest program, cu scadența la 15 ani și în valoare de 12 miliarde de euro. Emisiunea a fost suprasubscrisă de peste 11 ori, cu un bilanț al fondurilor mobilizate de 135 de miliarde de euro, despre care oficialii de la Bruxelles au afirmat că vor fi folosite la „proiecte cum ar fi o platformă de cercetare pentru tranziția energetică în Belgia sau construcția de centrale eoliene pe uscat în Lituania”.
Potrivit datelor agenției de rating Moody’s, emisiunile de obligațiuni din categoria cunoscută ca „GSSS bonds” – verzi, sociale, sustenabile și corelate cu obiective de sustenabilitate – au totalizat la scară globală 203 miliarde de dolari în primul trimestru din 2022. Pe ansamblul categoriei, valoarea cea mai mare au avut-o emisiunile de obligațiuni verzi (104 miliarde de dolari), urmate la mare distanță de celelalte (obligațiuni sociale – 35 de miliarde de dolari; sustenabile – 37 de miliarde; corelate cu obiective de sustenabilitate – 26 de miliarde).
Să precizăm și diferențele dintre ele: obligațiunile verzi sunt cele care finanțează exclusiv proiecte de investiții cu beneficii de protecție a mediului, cele sociale finanțează proiecte cu rezultate sociale pozitive pentru comunități, cele sustenabile finanțează proiecte care prezintă avantaje de mediu și economico-sociale, iar cele corelate cu obiective de sustenabilitate pot finanța orice fel de investiție, însă termenii lor financiari sau structurali variază în funcție de îndeplinirea sau nu de către emitent a unor obiective prestabilite de sustenabilitate.
Războiul din Ucraina a afectat perspectivele de creștere economică globală, a amplificat presiunile inflaționiste și a crescut probabilitatea de înăsprire accelerată a politicilor monetare, arată Moody’s. Agenția spune că tendința de creștere a emisiunilor de obligațiuni sustenabile se va relua pe măsură ce volatilitatea de pe piață se reduce. Deocamdată însă nu mai poate fi atinsă estimarea inițială conform căreia emisiunile de obligațiuni verzi și sustenabile vor atinge anul acesta 1.350 de miliarde de dolari, valoarea estimată acum fiind de circa 1.000 de miliarde de dolari, același nivel ca anul trecut.
Ceea ce Moody’s păstrează însă din previziunile inițiale sunt tendințele de bază în privința acestei forme de finanțare, între care cea care ne interesează pe noi cel mai mult este legată de evoluția emisiunilor GSSS pe piețele emergente, din care face parte și România. După 5 ani de relativă stagnare, anul trecut s-au emis pe aceste piețe obligațiuni verzi și sustenabile în valoare totală de 136 de miliarde de dolari, mai mult decât dublu față de 51 de miliarde în 2020. Agenția consideră că tendința de creștere va continua în 2022, tocmai datorită necesităților semnificative de dezvoltare din multe economii emergente.
În România, finanțarea prin obligațiuni verzi a fost până acum doar un act de pionierat din partea câtorva companii, ținând cont că singurele emisiuni de valoare semnificativă sunt cele lansate de Raiffeisen Bank, BCR și NEPI Rockcastle. Programul de guvernare al actualei coaliții de guvernământ pentru perioada 2021-2024 conține, însă, pentru prima dată ca obiectiv distinct „crearea cadrului legislativ în vederea demarării primului program de Green Bonds INVEST (la energie), garanții de stat pentru obligațiunile emise de companiile sau autoritățile care investesc în programe privind tranziția către energia verde și reducerea emisiilor de carbon ale sectoarelor economice nonenergetice”.
Acest obiectiv se corelează cu cel de clarificare a cadrului legal și de reglementare care ar permite investițiile în capacități noi de energie regenerabilă, „prin clarificarea posibilității de semnare a contractelor bilaterale (corporate PPAs), de exemplu, și stimularea de instrumente financiare verzi pentru a susține investiții în energia regenerabilă”. Contractele de tip PPA sunt cele prin care companiile pot cumpăra pe termen lung electricitate direct de la un producător, ceea ce stimulează producătorii să se angajeze în investiții în energie regenerabilă pe care altfel n-ar avea certitudinea că le poate susține.
La jumătatea lunii aprilie, reprezentanții Ministerului Finanțelor au anunțat că lucrează și la cadrul legal pentru emiterea de obligațiuni verzi suverane, menite să atragă finanțare pentru susținerea de la buget a proiectelor de investiții publice și private cu impact pozitiv de mediu. „Încercăm să mergem şi spre această zonă, spre a ridica bani pentru a susţine investiţiile sustenabile, cu o componentă verde în spate. În contextul războiului şi al provocărilor pe care le avem astăzi la graniţele României, investiţiile sustenabile sunt de actualitate mai mult decât oricând”, a afirmat Mihai Călin Precup, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.
Bursa de Valori Bucureşti a lansat tot în aprilie primul ghid de raportare potrivit standardelor de mediu, social şi de guvernanţă (ESG) pentru companiile listate. Ghidul este menit să ajute emitenții să se alinieze la cerinţele de raportare UE, conform cu Regulamentul privind publicarea de informaţii despre finanţarea durabilă (SFDR) şi cu Directiva de raportare a sustenabilităţii corporative (CSRD). În același timp, la Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al guvernului este în lucru un Cod al sustenabilităţii pentru companii, care să facă mai ușoară monitorizarea procesului de punere în aplicare a Strategiei de dezvoltare durabilă 2030 a României. Codul românesc va fi inspirat din Codul german privind sustenabilitatea și urmează să fie publicat până la sfârșitul anului 2022.