Cum se poate finanța mai rapid tranziția la energia verde
Majoritatea firmelor românești susțin tranziția la energia verde: 54% au intenția de a reduce emisiile de carbon, 24% vor să le scadă cu jumătate sau mai mult, iar 14% vizează chiar obiectivul zero emisii nete.
Aceste procente apar în sondajul Deloitte CFO Survey efectuat în rândul a peste 100 de directori financiari din România și publicat la sfârșitul lunii aprilie. Ele situează România peste media Europei Centrale, unde numai 41% dintre companiile din cele 15 țări participante la sondaj afirmă că au un plan definit de reducere a emisiilor de carbon.
Cele mai avansate din acest punct de vedere sunt companiile din industriile prelucrătoare, servicii financiare și bunuri de consum, care declară că au deja strategii de reducere a emisiilor de carbon, în timp ce companiile din tehnologie, mass-media și telecomunicații, energie, utilități și minerit nu au încă astfel de planuri. Ca surse de finanțare enumerate, pe primul loc este finanțarea internă (77%), urmată de fondurile europene, prin programe ca Planul Național de Redresare și Reziliență și cadrul financiar multianual (32%), împrumuturile bancare (17%) și emiterea de obligațiuni verzi (9%).
Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, estimează că, la ora actuală, numai 12% din firmele românești sunt bancabile, iar atunci când au nevoie de bani, majoritatea „se autoîmprumută din banii de acasă”, numai că această practică nu poate susține nici o economie puternică și nici proiecte din domenii cu valoare adăugată mare. „O schimbare în structura economiei spre domenii mai inovatoare are nevoie și de o schimbare în politicile de creditare ale băncilor. Cu precizarea însă că acestea trebuie să aibă parteneri cărora să le acorde credite în domenii cu valoare adăugată mai mare, parteneri cu bilanțuri sănătoase și cu proiecte de dezvoltare sustenabile”, a spus Georgescu, la un eveniment al BNR organizat la 28 aprilie.
El a amintit că, din punctul de vedere al Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială (CNSM), organism din care fac parte reprezentanți ai Băncii Naționale, ai Autorității de Supraveghere Financiară și ai Guvernului, sunt două pârghii principale pentru consolidarea economiei românești, scop în care a cerut statului să adopte cât mai repede măsuri pentru folosirea lor: crearea și aplicarea unei strategii de promovare a producției alimentare interne și sprijinirea finanțărilor verzi, pentru întărirea independenței energetice a țării. CNSM a recomandat încă din vara trecută statului să identifice o listă a firmelor cu capital românesc care produc în mod competitiv bunuri și servicii legate de sectoare verzi, firme care să fie susținute și promovate inclusiv de reprezentanții comerciali ai României în străinătate. CNSM a recomandat și „punctarea sensibil suplimentară” în orice schemă de sprijin financiar de stat a firmelor care contribuie la realizarea agendei schimbărilor climatice.
Printre recomandările CNSM figurează și câteva adresate BNR, inclusiv de a determina riscurile asupra sistemului bancar provenite din schimbările climatice și de a vedea dacă este sau nu oportun să fie flexibilizate cerințele prudențiale pentru creditele verzi, în linie cu preocupările de acest gen la nivel european. Răspunsul BNR se găsește în cel mai nou Raport de convergență a României cu zona euro, publicat la 26 aprilie. Raportul arată că firmele care au contractat un credit verde în perioada 2010-2020 au, în general, o marjă a profitului mai mare și un grad de îndatorare mai redus. Sectoarele utilități, agricultură, industrie prelucrătoare și imobiliar au o probabilitate mai mare de a accesa un credit verde. În același timp, există o probabilitate de nerambursare mai redusă în cazul firmelor care au contractat credite verzi, comparativ cu celelalte firme: modelul de evaluare folosit de BNR indică o diferență de circa 10% între probabilitățile de nerambursare ale firmelor care au luat credite verzi și ale celorlalte.
De asemenea, banca centrală a constatat că pentru firmele solicitante, menținerea unei situații financiare solide este de natură să creeze premisele unui acces mai bun la credite verzi. „Cu toate acestea, schimbările structurale care au avut loc pe această piață, în special din perspectiva cadrului legislativ impredictibil în domeniul energiei regenerabile, pledează pentru prudență în ceea ce privește analiza unei eventuale relaxări a cerințelor macroprudențiale pentru acest segment, respectiv pentru abordare punctuală la nivelul autorității microprudențiale de supraveghere”, arată raportul BNR.
Raportul prezintă și primele estimări oficiale ale creditării pentru „activități cu destinație climatică”, așa cum le definește provizoriu BNR (electricitate și sisteme de încălzire și răcire din surse regenerabile, eficiență energetică, clădiri verzi, reducerea deșeurilor și a apelor uzate, transport urban eficient și infrastructura pentru eficientizarea transportului, investiții în tehnologii de mediu și adaptarea la schimbările climatice). Astfel, dimensiunea creditelor considerate verzi aflate în stoc la sfârșitul anului 2020 a fost de aproape 5,2 miliarde de lei (peste 1 miliard de euro), reprezentând circa 4,2% din expunerile băncilor în sectorul companiilor nefinanciare. Ca destinație, dominante erau la aceeași dată cele pentru clădiri verzi (3 miliarde de lei, reprezentând 59 la sută din portofoliul de credite verzi).
Raiffeisen Bank a fost printre primele bănci din România care au ieșit pe piață cu un program de credite verzi pentru companii. Creditul verde al Raiffeisen Bank este un produs special de finanțare proiectat pentru a susține achiziționarea de panouri foltovoltaice de către companiile care doresc să facă un pas spre obținerea independenței energetice, într-un mod prietenos cu natura și eficient din punct de vedere financiar pe termen lung. Facilitățile incluse în creditul verde de la Raiffeisen Bank acoperă și nevoia antreprenorilor de a găsi expertiza necesară în acest domeniu, beneficiind și de implementare conform standardelor și un management al proiectului bine pus la punct. Practic, creditul verde reunește informațiile tehnice și financiare pentru a oferi suport complet clienților interesați de panouri fotovoltaice, el putând fi accesat în două variante: până în 100.000 de euro fără alte garanții și avans 0%, și peste 100.000 de euro cu un avans minim de 10% și garanție echipamentele. Ambele modalități de finanțare beneficiază de o perioadă maximă de rambursare de 10 ani și de structuri de preț competitive, personalizate în funcție de client, cu reduceri importante față de standardul de preț practicat de bancă pe alte produse de creditare. Partenerul ales (unul dintre partenerii Raiffeisen Bank sau unul dintre furnizorii agreați ANRE) se ocupă de cumpărarea echipamentelor, montarea panourilor fotovoltaice și managementul tehnic al întregului proiect.
În paralel, Raiffeisen Bank are și o ofertă de creditare pentru clădiri verzi, prin creditul imobiliar Casa Ta Verde, care se adresează persoanelor fizice. Dobânda la care se achiziționează un credit verde este redusă, comparativ cu produsele standard. Avansul este între 15% și 35%, în funcție de localitatea garanției, iar suma acordată poate fi de la 5.000 la 300.000 de euro (sau echivalent în lei). Creditul Casa Ta Verde este destinat cumpărării de imobile care au certificare de eficiență energetică acordată de RoGBC sau de imobile cu certificare energetică clasa A.