Cum trebuie să înțelegem subvențiile pentru energia verde
Pentru publicul larg, subvențiile pentru energia verde au părut până nu de multă vreme o inițiativă care urmărea doar să-i compenseze pe marii consumatori industriali care aveau costuri mai mari de pe urma cumpărării de certificate CO2. Treptat, ideea de subvenție pentru energia verde a intrat în viața consumatorilor obișnuiți, prin schemele de ajutoare de stat pentru izolarea termică a locuințelor sau prin programele de tipul Rabla pentru mașini sau electrocasnice.
Conceptul de subvenții pentru energia verde depășește însă cu mult inițiativele care privesc ajutoare pentru anumite proiecte sau anumite perioade. Uniunea Europeană și-a asumat ca obiectiv prioritar tranziția către o energie curată, prin Pactul verde european, care urmărește ca Europa să devină până în 2050 primul continent neutru din punct de vedere climatic. Aceasta va însemna, pentru toate statele, schimbări la toate nivelurile - social, tehnologic, economic și cultural - și un efort financiar uriaș, pe care nu toate au capacitatea să-l susțină.
De aceea se discută acum despre un venit minim garantat, ca și despre necesitatea ca bugetele statelor să devină mai robuste, chiar într-o perioadă în care pandemia încă solicită puternic finanțele publice. Și tot de aceea există planul european New Generation EU, care nu e destinat doar să susțină redresarea după pandemie, ci și reziliența economiilor pe parcursul eforturilor de decarbonizare, cu tot cu închideri de mine, renunțarea la subvenționarea combustibililor fosili și înlocuirea surselor de energie convențională cu cele verzi.
În România, sprijinul statului pentru energia verde are în esență două direcții - una privește decarbonizarea și producția de energie verde, iar cealaltă privește finanțările verzi, respectiv trecerea tuturor companiilor la economia sustenabilă. Date fiind posibilitățile limitate ale bugetului, grosul finanțării vine de la UE prin PNRR, în care nu mai puțin de 41% din fonduri sunt destinate pentru renunțarea la producția de energie pe cărbune până în 2032, producerea de energie verde, reducerea emisiilor de carbon, subvenționarea vehiculelor cu emisii zero și creșterea eficienței energetice a clădirilor.
Din punctul de vedere al finanțării, BNR a realizat anul trecut un sondaj în rândul băncilor, care a urmărit să determine ce măsuri ar fi mai potrivite pentru stimularea finanțărilor verzi, sau altfel spus „înverzirea” portofoliilor băncilor. Din sondaj a reieșit că principala măsură favorizată de bănci este acordarea de subvenții, credite sau garanții de risc. La aceasta se adaugă introducerea unui factor de sprijin pentru activele verzi (Green Supporting Factor - GSF) în cadrul privind cerințele de capital sau sprijinirea investițiilor în inovație durabilă prin acordarea de granturi (prin programe de tipul Casa Verde, Electric Up, Rabla Plus, Casa Eficientă Energetic).
Pentru 2022, relevante pentru politica de finanțare vor fi planurile de lansare a unor scheme de sprijin pentru o serie nouă de proiecte, cum sunt capacitățile noi de cogenerare de înaltă eficiență sau licitația de capacități noi de energie regenerabilă prin contracte pentru diferență (CFD). Guvernul își propune să dea prioritate, în programele de subvenții, companiilor care contribuie la agenda de combatere a schimbărilor climatice, astfel încât urmează să fie puse la punct metoda și criteriile de identificare și stimulare a acestor companii.
Pentru companiile interesate de adoptarea soluțiilor bazate pe energia regenerabilă, vom prezenta periodic noutățile relevante care vor apărea în domeniu. Rămâneți pe platforma noastră pentru a afla primii ceea ce se întâmplă.