Cum va fi accelerată producția de energie solară în Europa

Aprobările pentru instalarea de panouri fotovoltaice pe clădirile din Uniunea Europeană nu vor mai putea dura mai mult de trei luni, iar pentru proiectele de energie regenerabilă instalate în zone prioritare, avizarea nu va mai putea dura mai mult de un an.

Acestea sunt doar două dintre inițiativele de accelerare a investițiilor în energie regenerabilă în Europa care urmează să fie aplicate începând de anul acesta, conform noului pachet de stimulare a tranziției verzi, REPowerEU, prezentat la 18 mai de Comisia Europeană. În esență, Comisia Europeană vrea să accelereze prin toate mijloacele posibile la momentul actual o mărire a producției de energie din surse regenerabile, considerată piesa de bază în efortul de independență energetică a Europei. În acest scop, Comisia propune ca statele membre să recunoască energia din surse regenerabile drept interes public prioritar, precum și modificarea regulamentului de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, astfel încât planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) ale statelor membre să includă și capitole speciale consacrate REPowerEU.

Comisia Europeană ridică puternic ștacheta în privința energiei regenerabile, care până în 2030 va trebui să reprezinte mai nou 45% din totalul producției de energie, față de o țintă de 40% propusă anul trecut și o țintă de 32% propusă inițial în 2018. Acest obiectiv înseamnă că Europa va trebui să-și crească capacitatea cu 320 GW din panouri fotovoltaice nou instalat până în 2025, de peste două ori nivelul actual și sa ajungă la aproape 600 GW până în 2030, conform EU Solar Strategy, noua strategie de impulsionare a investițiilor în energia solară. Deși energia solară este „una din tehnologiile care pot fi cel mai repede dezvoltate”, iar costurile panourilor fotovoltaice au scăzut cu peste 80% în ultimul deceniu, tehnologia solară a generat doar 5% din electricitatea folosită în Europa în 2020, a constatat Comisia Europeană. 

Cel mai spectaculos plan privind energia solară propusă de Comisia Europeană, Solar Rooftop Initiative, prevede ca pe toate clădirile publice și comerciale din statele Uniunii Europene să fie obligatorie montarea panouri fotovoltaice până în 2027, iar pe toate clădirile rezidențiale noi începând cu 2029. „Știu că este un obiectiv ambițios, dar este realist, putem să-l realizăm”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, subliniind că investiția în energiile regenerabile este „cea mai importantă sarcină a Uniunii Europene”, având în vedere că energia solară și termică sunt esențiale pentru reducerea dependenței de gazul natural din Rusia.

Scurtarea timpilor de avizare pentru montarea de panouri solare și pentru inițiativele de generare a energiei verzi, care ar urma să se aplice încă din acest an, precum și stimularea într-un fel sau altul a instalării panourilor fotovoltaice pe clădiri vor fi indispensabile pentru ca noul obiectiv de 45% energie verde până în 2030 să fie atins. Statele europene urmează să desemneze obligatoriu niște zone prioritare, onshore și offshore, unde pot fi începute rapid proiecte de energie solară și eoliană cu impact redus asupra mediului. În aceste zone, termenul limită de acordare a autorizațiilor nu mai poate depăși un an decât în cazuri excepționale, în raport cu practica de acum, când avizele se dau după o medie de șase până la nouă ani. 

În România, efortul de accelerare a tranziției verzi începe și el tot cu un efort de a depăși obstacolele birocratice. Un prim pas l-a reprezentat eliminarea dintre documentele necesare a autorizației de construcție pentru montarea panourilor fotovoltaice, acestea pot fi montate acum, conform prevederilor cuprinse în Legea 50/1991 doar cu „înștiințarea prealabila a autorităților administrației publice locale”. Suplimentar Consiliul Concurenței a anunțat la începutul lunii mai că a început o analiză pentru a identifica barierele la intrarea pe piaţă a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile. Bogdan Chirițoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a explicat că analiza este necesară pentru că în perioada următoare vor fi finanțate noi investiții în capacități de generare, atât prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi prin alte programe naţionale şi locale de investiţii. Ca atare, „optimizarea procedurilor naţionale de autorizare/avizare, cu scopul reducerii timpilor de implementare a proiectelor pentru centralele eoliene şi câmpurile de panouri fotovoltaice, devine o prioritate, fiind foarte important să se facă diferenţa între reglementările strict necesare, cu rol esenţial în asigurarea calităţii serviciilor, şi cele care nu sunt strict necesare, chiar potenţial dăunătoare dezvoltării pieţei”, a spus Chiriţoiu.

Instituțiile cu care Consiliul Concurenţei va lucra și cărora le va face recomandări la sfârșitul analizei sunt cele de care depind procesele de avizare şi racordare – Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Ministerul Energiei, compania Transelectrica, operatorii de distribuţie a energiei electrice, autorităţile publice centrale şi locale implicate în procesul de avizare, dar şi investitori şi asociaţii ale acestora. Demersul Consiliului Concurenței este un mod indirect de a forța o deblocare a activității de avizare, în special în instituțiile vizate până acum de cele mai multe critici, în special din partea prosumatorilor, ce așteaptă clarificări privind schimbarea modului de compensare a furnizării de energie, cât și din partea beneficiarilor de subvenții prin programe de tip Casa Verde Fotovoltaice sau Casa Eficientă Energetic, administrate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM).

Cei care au depus dosare pentru astfel de programe se confruntă cu întârzieri mari, explicate de instituție prin lipsa de personal suficient care să le evalueze. AFM a anunțat că vrea să externalizeze analiza dosarelor, comunicând recent, la solicitarea unui beneficiar, că „până la momentul la care vor fi finalizate procedurile de achiziție publică de externalizare, care estimăm că vor dura câteva luni, pentru a nu afecta derularea programelor lansate, vom începe evaluarea internă a cererilor de finanțare depuse, astfel încât să putem anunța primele rezultate în cel mai scurt timp”. Pentru moment, procedura de achiziție publică, lansată la 20 martie, este încă în stadiul de evaluare a ofertelor.