Skip to main content

Primele proiecte de energie solară finanțate prin PNRR

pnrr-energie-solara

Prima sesiune de depunere a ofertelor pentru investiții în panouri fotovoltaice cu finanțare nerambursabilă oferită prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) are loc în perioada 31 martie – 15 iunie, fiind invitate să participe atât IMM, cât și microîntreprinderi, companii mari sau firme nou-înființate.

Ministerul Energiei a anunțat că perioada de depunere a proiectelor, prevăzută inițial să se încheie la 31 mai, a fost prelungită până la 15 iunie, ora 17:00.

Bugetul disponibil este alocat prin componenta C.6 Energie din PNRR, mai precis prin Măsura de investiții I.1 aferentă acesteia. În total, componenta C.6 are un buget de 1,62 miliarde de euro, acoperind perioada 2022-2026. „Prin realizarea proiectelor finanțabile în cadrul acestei scheme de ajutor se urmăreşte creşterea cu aproximativ 950 MW a capacităţii instalate de producere a energiei electrice din sursă de energie eoliană și solară, cu sau fără instalații de stocare integrat. Realizarea investițiilor înseamnă soluții pe termen lung pentru asigurarea energetică a țării noastre”, a declarat Virgil Popescu, ministrul energiei. Pentru acest prim apel de proiecte, bugetul este de 457,7 milioane de euro, cu finanțare din PNRR, iar aplicațiile se depun online pe https://proiecte.pnrr.gov.ro/.

La capitolul energie solară este vorba de două scheme de ajutor de stat distincte. Pentru prima, exceptată de la notificarea ajutorului de stat la Comisia Europeană, banii pot fi accesați de companiile care au proiecte cu capacități instalate între 0,4 MW și 1 MW, respectiv de companiile care au proiecte cu capacități instalate între 1 MW și 40 MW. Valoarea fondurilor nerambursabile acordate este de cel mult 15 milioane de euro pe companie, pe proiect de investiții, iar valoarea ajutorului de stat solicitat pe MW instalat trebuie să se încadreze în cel mult 425.000 euro/MW. Intensitatea ajutorului de stat este de 100% din costurile eligibile.

Pentru a doua schemă, notificată la Comisia Europeană conform regulilor privind ajutorul de stat, banii pot fi accesați de companiile care au proiecte cu capacități instalate peste 40 MW. Valoarea fondurilor nerambursabile acordate este de cel mult 30 milioane de euro pe companie, pe proiect de investiții, iar valoarea ajutorului de stat solicitat pe MW instalat trebuie să se încadreze în cel mult 425.000 euro/MW. Intensitatea ajutorului de stat este de 50% din costurile eligibile.

Ambele scheme de ajutor vizează creşterea cu aproximativ 300 MW a capacităţii instalate de producere a energiei electrice din sursă solară. Pentru prima schemă, bugetul alocat procedurii de ofertare este de 32 de milioane de euro, cu posibilitate de supracontractare de până la 53 de milioane, iar pentru a doua schemă bugetul este de 115 milioane de euro. 

Pot depune proiecte întreprinderile mici și mijlocii (IMM), microîntreprinderile, precum și companiile mari, cu condiția să aibă pe lista obiectelor de activitate și producția de energie electrică pentru comercializare și/sau pentru consum propriu, corespunzătoare diviziunii 35: „Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat”, CAEN 3511 – „Producția de energie electrică” și care au depus la Ministerul Energiei oferta în cadrul procedurii de ofertare concurențială pentru acordarea ajutorului de stat, înaintea începerii lucrărilor.

În toate cazurile însă, schemele de ajutor de stat prevăd că sunt eligibile pentru finanțare prin fonduri nerambursabile numai proiectele care vizează înființarea unor capacități noi de producere a energiei pe bază de panouri fotovoltaice, cu sau fără instalații de stocare integrate ca activitate secundară, stocarea reprezentând cel mult 20% din valoarea ajutorului de stat.

Este de notat că acest prag de 20% a făcut obiectul unor controverse în cursul consultării publice lansate în februarie pe marginea documentelor privind schema de ajutor și ghidul pentru accesarea fondurilor. Organizații ca Greenpeace România, WWF România sau Agent Green au cerut ca procentul de finanțare pentru instalații de stocare a energiei să fie mai mare, iar fiecare propunere de investiție să fie însoțită obligatoriu și de instalații de stocare, argumentând pe de o parte că rețeaua electrică națională nu mai poate primi capacități regenerabile suplimentare fără să apară dezechilibre de sistem, iar pe de altă parte că stocarea poate facilita trecerea la un mod mai eficient de management al producției de energie.

Solicitările ONG-urilor nu au fost însă incluse în forma finală a documentelor, întrucât cel mai probabil guvernul a urmărit ca pentru început să se limiteze la încurajarea participării mai multor companii, în condiții mai puțin restrictive. Totuși, la această rundă de apeluri de proiecte, existența capacităților de stocare asigură un punctaj mai bun la evaluare, așa cum vom arăta mai jos. Rămâne de văzut dacă la viitoarele runde se vor păstra aceleași criterii.

Potrivit ministerului, costurile eligibile sunt numai cele incluse în oferta aprobată și defalcate în bugetul prezentat în ofertă; nu sunt eligibile, de exemplu, cheltuielile pentru cumpărarea terenurilor unde vor fi montate instalațiile sau a imobilelor deja construite, cele cu achiziția de mijloace de transport ori echipamente second-hand sau cu obținerea de avize, autorizații sau studii de fezabilitate. De asemenea, toate activele corporale achiziţionate prin proiect trebuie să fie noi. Companiile îşi asumă obligaţia de a nu primi finanţări din alte surse publice pentru aceleaşi cheltuieli eligibile ale proiectului, sub sancţiunea rezilierii contractului. 

Ghidul lansat de Ministerul Energiei cu detalii privind condițiile specifice de accesare a finanțării oferite prin PNRR prevede patru faze ale procedurii de ofertare concurențială pentru proiecte de energie solară sau eoliană (pentru ca un proiect să fie eligibil trebuie să aibă în vedere o singură tehnologie, fie solară, fie eoliană, nu ambele). 

Prima etapă este verificarea administrativă și a eligibilității ofertelor depuse: aici sunt specificate cerințele tehnice minime pentru echipamentele incluse în proiecte. Pentru panourile fotovoltaice, ghidul precizează că eficiența acestora trebuie să fie de peste 19% pentru panourile monocristaline din siliciu, peste 18% pentru cele policristaline din siliciu și peste 12% pentru panouri subțiri sau semitransparente. La condițiile standard de testare (STC), ghidul enumeră: radiație solară 1.000 W/mp; masa aerului AM 1,5; temperatura celulei 25°C. De asemenea, invertoarele trebuie să aibă o eficiență europeană de peste 97% și să fie conforme cu prevederile ordinelor Agenției Naționale de Reglementare în domeniul Energiei nr. 228/2018 și nr. 132/2020. În privința sistemelor de stocare, acestea nu trebuie să aibă tehnologii pe bază de plumb, nichel-cadmiu sau hidrură de nichel-metal. 

A doua etapă este evaluarea tehnico-economică, după trei criterii: cuantumul ajutorului de stat solicitat pentru proiect din cheltuielile eligibile/MW instalat de producție (maximum 75 de puncte); capacitățile de stocare asumate în proiect (maximum 10 puncte); utilizarea de către beneficiar, pentru consumul propriu, a cel puțin 50% din volumul de energie electrică generat în cadrul proiectului (maximum 15 puncte). Urmează etapa precontractuală (depunerea documentelor aferente contractării) și în fine semnarea contractului de finanțare.

Ministerul precizează că evaluarea proiectului trebuie să permită aprecierea contribuţiei acestuia la îndeplinirea obiectivelor PNRR și aplicarea legislaţiei relevante cu privire la eficienţa energetică în România. Dacă informaţiile oferite sunt neclare sau incomplete, oferta va fi respinsă. Toate activităţile propuse în proiect trebuie să fie clar descrise şi cuantificate; de asemenea, se va evalua dacă resursele folosite pentru realizarea proiectului sunt suficiente. Companiile se vor angaja să finalizeze proiectele din surse proprii în situația în care realizarea proiectului depășește termenul de 30 iunie 2024. De aceea, ministerul recomandă solicitanților să-și dimensioneze realist investițiile propuse, astfel încât termenul de 30 iunie 2024, când toate instalațiile trebuie puse în funcțiune, să nu fie depășit.