Pro și contra sistemelor fotovoltaice
Câteva știri încurajatoare au apărut în acest an într-un domeniu până de curând exotic: posibilitatea comunităților de a ajunge la independența energetică sau de a realiza economii importante la facturile de energie prin investiții în surse regenerabile.
În 2013, primăria din Horezu obținea o finanțare europeană de 4 milioane de euro pentru construirea unui parc voltaic, pentru ca peste trei ani să apară știrea că Horezu a devenit oraș independent energetic din România. Anul acesta, orașul Săveni și comuna Pomârla au anunțat că se apropie de independența energetică, în urma unor investiții în parcuri fotovoltaice. Și Oradea sau Giurgiu au anunțat recent că pregătesc proiecte de centrale sau parcuri fotovoltaice. Principala atracție a acestor inițiative este legată de economia de costuri, care mai ales în condițiile scumpirii energiei devine o miză extrem de importantă pentru municipalități.
În cazul celor din Horezu, estimarea era de peste 100.000 de euro pe an, reprezentând valoarea facturilor la energie. În același timp, localitățile profită de faptul că pot avea relativ ușor acces la fonduri din străinătate, pentru care trebuie să asigure doar cofinanțarea, din moment ce programele de dezvoltare regională sau promovare a energiilor regenerabile privilegiază astfel de inițiative. Pentru Giurgiu, costul estimat al investiției de circa 40 mil. euro ar urma să fie amortizat în 5-7 ani, în condițiile în care parcul fotovoltaic va fi singura sursă de energie pentru peste 14.000 de gospodării, ceea ce înseamnă o reducere de peste 67.000 de tone pe an a emisiilor de dioxid de carbon.
Și la nivelul consumatorului individual, trecerea la independența energetică a devenit o idee atractivă, ținând cont atât de scumpirea energiei (sau uneori de problemele locale din rețeaua publică de energie), cât și de faptul că tehnologia bazată pe sistemele fotovoltaice s-a diversificat și s-a ieftinit treptat în ultimii ani.
Pentru cei mai mulți, prima opțiune este cea a sistemelor fotovoltaice on-grid, adică racordate la rețeaua de energie electrică și dependente de ea. La ora actuală, ținând cont de costuri și de posibilitatea decentă de amortizare a investiției inițiale (circa 5-8 ani, raportat la o durată de viață de 20-25 de ani a sistemului), ele sunt cele mai adecvate pentru locuințele și businessurile unde consumul de energie este concentrat în timpul zilei. În același timp, există sisteme off-grid, folosite mai ales de cei care nu se pot conecta la rețeaua de energie sau de cei care vor să-și genereze propria energie fără a depinde de prețul fixat de furnizori.
Sistemele on-grid pot fi prevăzute și cu soluții de stocare a energiei, caz în care sistemul devine hibrid, permițând acoperirea din sursă proprie a perioadelor când rețeaua publică nu funcționează sau are fluctuații. Pentru sistemele off-grid, existența acumulatorilor este însă obligatorie, iar pentru a suplini perioadele când nu este soare este nevoie de un generator suplimentar, ceea ce poate mări considerabil costurile finale. Aceasta explică și statutul încă de nișă al unor soluții de locuire cum sunt casele modulare sau casele pasive, cu adevărat independente energetic.
Pentru companiile interesate de adoptarea soluțiilor bazate pe energia regenerabilă, vom prezenta periodic noutățile relevante care vor apărea în domeniu. Rămâneți pe platforma noastră pentru a afla primii ceea ce se întâmplă.