Războiul din Ucraina și creșterea prețului la petrol și gaze au relansat nu doar discuția despre independența energetică față de Rusia, ci și despre viitorul Pactului Verde European și al investițiilor în sursele regenerabile.

Astfel, deși liderii europeni și-au reafirmat angajamentul față de obiectivele tranziției verzi și au anunțat noi planuri de accelerare a investițiilor în surse regenerabile, în paralel s-au înmulțit și speculațiile că Europa s-ar întoarce la resursele tradiționale, deoarece în noua situație internațională nu-și poate permite să continue cu închiderea minelor și dispensarea accelerată de combustibili fosili. Frans Timmermans, responsabilul UE pentru Pactul Verde, declara recent că țările membre ar putea continua să utilizeze cărbune, ca alternativă la folosirea gazului rusesc, fără a încălca obiectivele de mediu ale Uniunii, adăugând că „nu există tabuuri în această situație”.

Criticii au argumentat că aceasta ar fi  încă o schimbare în raport cu o politică ecologistă strictă, după ce Comisia Europeană a acceptat în februarie că atât energia nucleară, cât și gazele naturale pot fi tratate drept investiții sustenabile, compatibile cu evoluția spre obiectivul neutralității climatice. Oficialul european a explicat că este vorba de o chestiune de sincronizare. „Polonia și alte câteva țări au avut planuri de a face tranziția de la cărbune, apoi de a folosi temporar gazele și apoi de a trece la surse regenerabile. Dacă rămân mai mult pe cărbune, dar apoi trec imediat pe regenerabile, atunci se pot menține în parametrii stabiliți de politicile noastre climatice”, a spus Timmermans, citat de publicația Politico.

Situația a fost rezumată de Președintele Klaus Iohannis înainte de reuniunea Consiliului European din 24-25 martie: „Știm foarte bine că în Uniunea Europeană sunt state care depind relativ puțin de gazul rusesc sau de petrolul rusesc, dar sunt state care depind aproape integral de gazul și petrolul rusești, și atunci este clar că în acest moment nu este realist să impunem sancțiuni pe această zonă. Pe de altă parte, noi am luat decizia deja la reuniunea de la Versailles (din 10-11 martie, n.n.) să renunțăm gradual și cât se poate de repede la importul de energie din Rusia, însă această schimbare a furnizorilor nu se poate face de azi pe mâine, va dura luni de zile sau în unele situații chiar ani de zile, dar suntem hotărâți să facem acest lucru, cum suntem hotărâți să renunțăm tot mai mult la resurse fosile și să trecem pe energii regenerabile.” 

Germania este țara din Uniunea Europeană care cheltuiește cel mai mult cu energia din Rusia, iar importurile sale din această țară se ridică la 55% din gaze, 52% din cărbune și 34% din petrolul folosit. Prin urmare, angajamentul său prezentat în cadrul Consiliul European de a reduce la jumătate importurile de petrol și cărbune rusesc până în vara acestui an și de a le reduce, „în cea mai mare parte”, pe cele de gaze până la jumătatea anului 2024. Acesta poate fi cel mai relevant etalon pentru cine vrea să aproximeze ritmul în care va avea loc desprinderea de energia rusească pe continent. 

Un prim pas în acest sens a fost făcut la 25 martie, prin încheierea unui contract important prin care Uniunea Europeană va cumpăra din SUA până la sfârșitul acestui an gaz petrolier lichefiat suplimentar echivalent cu circa 10% din cantitatea de gaze pe care europenii o importă acum din Rusia. Prin noul acord, SUA și alți parteneri internaționali vor livra circa 27 de miliarde de metri cubi de gaze, reprezentând aproximativ 24% din cantitatea de gaze rusești importate de europeni.

Din punctul de vedere al obiectivului european de tranziție la energia verde, este însă irelevantă sursa importurilor, atâta vreme cât se perpetuează comerțul și consumul de combustibili fosili, al căror preț nu este prevăzut să scadă în niciun scenariu economic existent la ora actuală. Acesta este și motivul pentru care dezbaterea curentă de la nivelul Uniunii Europeane privind cele mai bune moduri de a reduce impactul creșterii prețului la electricitate și gaze naturale, prin subvenții, reduceri de TVA, compensări sau plafonări temporare ale prețurilor, nu este menită să ofere o soluție permanentă nici pentru companii, nici pentru consumatorii casnici.

Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), a stârnit controverse recent când a comentat referitor la perioada de plafonare a prețurilor la energie care va dura 1 an, până la 31 martie 2023.  „Pe termen scurt, trebuie să le dăm peşte, de la 1 aprilie, ca să aibă ce să mănânce, dar poate deja pentru 2023 ar fi cazul să înveţe să pescuiască”, a spus Nagy-Bege.  Acesta s-a referit la faptul că accentul va fi pus, treptat, pe eficiența energetică, cu masuri spre care consumatorii vor trebui să se orienteze, iar statul va trebui să ia măsuri pentru informarea și stimularea lor financiară. Într-o formă sau alta, ceea ce a spus reprezintă, de fapt, curentul de opinie dominant la nivelul întregii Europe.

La 23 martie, Ministrul de Finanțe Rishi Sunak a anunțat că, din luna aprilie, TVA scade de la 5% la zero pentru toate lucrările de izolare termică făcute in gospodării și pentru achiziția de pompe de căldură și panouri solare. În acest fel se dorește stimularea consumatorilor să îmbunătățească eficiența energetică a locuințelor și să-și scadă factura la energie. Un sistem fotovoltaic poate costa în medie între 5.000 și 8.000 de lire sterline, iar Guvernul estimează că o familie care își instalează panouri solare poate beneficia astfel de economii la plata taxelor de peste 1.000 de lire și peste 300 de lire anual la costul energiei.  

În același timp, pentru companiile din Marea Britanie, cumpărarea de tehnologii verzi va fi scutită de taxe, ceea ce ar urma să permită economii totale de până la 35 de milioane de lire sterline în anul fiscal care începe în aprilie. Aceste măsuri corespund realității că interesul publicului pentru panouri solare a crescut, dat fiind că atât consumatorii casnici, cât și companiile caută soluții durabile de a-și reduce facturile. Datele platformei de vânzări eBay UK din perioada 12 februarie – 13 arată că, față de aceeași perioadă a anului trecut, căutările online după „panouri fotovoltaice” au crescut cu 45%, în timp ce căutările după „contoare inteligente” au crescut cu 68%.

În România, Ministerul Energiei a anunțat că la sfârșitul lunii martie lansează primul apel de proiecte pentru companii pentru Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fondurile alocate fiind de aproximativ 460 de milioane de euro pentru circa 950 MW de energie regenerabilă. „Vor fi punctate prioritar companiile care au un autoconsum de minimum 50%. Deci, practic, industria, economia, agricultura, industria alimentară vor beneficia de acest ajutor, dacă vor accesa acești 450 de milioane de euro și vor putea demonstra că își vor putea folosi eficient acoperișurile, sau locurile, terenurile disponibile pentru a putea instala parcuri fotovoltaice sau parcuri eoliene acolo și vor consuma minim 50% din energia produsă”, a declarat Ministrul Virgil Popescu.

De asemenea, România caută să obțină bani și din Fondul pentru Modernizare, program lansat de Comisia Europeană pentru a ajuta cele mai sărace zece state membre să realizeze tranziția la energia verde și modernizarea sistemului energetic. Numai pentru producția de energie din surse regenerabile, Ministerul Energiei a depus în februarie cerere de finanțare pentru 8 proiecte, pentru parcuri fotovoltaice la Rovinari, Pinoasa, Ișalnița, Turceni, Rovinari, Bohorelu, Tismana 1 și Tismana 2. Capacitatea de producție va fi de 735 MW, iar valoarea proiectelor este de peste 670 milioane de euro, din care Fondul pentru Modernizare ar putea asigura circa 470 de milioane.