Soluțiile europenilor la criza prețurilor energiei
România a fost anul acesta printre țările din UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate. Conform Eurostat, țările cu scumpirile cele mai mari în prima jumătate a anului erau Slovenia (cu 15%), Polonia (8%) și România (7%). În octombrie, România avea chiar la un moment dat cel mai mare preț din UE la energie, peste 230 de euro/MWh, explicația fiind legată în principal de momentul nefavorabil în care are loc liberalizarea prețurilor, investițiile insuficiente în special în depozitarea de gaze și lipsa de reforme din sistemul energetic.
În aceste condiții a fost luată decizia, în premieră pentru România, de stabilire a unui plafon maxim de preț la energie electrică și gaze, măsură cu aplicare între 1 noiembrie anul acesta și 31 martie 2022. Consumatorii casnici, IMM-urile, spitalele, școlile, ONG-urile beneficiază de un plafon maxim de 1 leu/kWh, la care se adaugă o compensație de 29 bani/kWh pentru cei care consumă cel mult 330 kWh pe lună. Pentru gaze, plafonul este de de 0,37 lei/kWh. Aceasta este însă doar o soluție temporară.
Dat fiind că o parte din presiunile care au dus anul acesta la majorarea prețurilor în Europa vor mai persista, Comisia Europeană a invitat în octombrie statele membre să propună soluții pe termen mediu de prevenire a unor viitoare scumpiri. România a propus în primul rând concentrarea pe exploatările de gaze din Marea Neagră și pe energia nucleară, precum și o reglementare mai bună a depozitării gazelor. De altfel, unul din primele acte ale noului guvern a fost să anunțe o investiție în creșterea capacității naționale de depozitare a gazelor de la 3 mld. mc la peste 4 mld. mc în 2025.
Mai departe însă, alături de Franța și majoritatea țărilor est-europene, România a pledat și pentru ca viitorul document al UE de clasificare a activităților economice sustenabile să considere atât energia nucleară, cât și centralele electrice pe gaze ca fiind energie verde. Această abordare este dezavuată de țări ca Germania, Danemarca sau Austria, pe motiv că energia nucleară generează deșeuri radioactive, iar o continuare a finanțării pentru ea ar risca să deturneze fonduri UE de la surse regenerabile ca energia eoliană sau solară.
Controversele pe tema clasificării surselor de energie în UE reflectă provocarea pe care o reprezintă pentru multe state UE tranziția la sursele regenerabile. Motivul este că orice va fi exclus din viitoarea listă europeană a activităților economice sustenabile va însemna o recomandare directă pentru investitori de a nu mai finanța acel domeniu. Invers, dacă energia nucleară va fi considerată energie sustenabilă, atunci vor fi stimulate investițiile în noi reactoare, după cum pledează Franța, iar renunțarea la sursele de energie convențională ar fi mai simplă.
Alte state din Est – nu și România – au propus și concesii de la agenda verde cu efect imediat în prețul energiei, cum ar fi ca UE să facă mai flexibil sistemul certificatelor de emisii poluante (ETS) sau, în orice caz, să nu-l extindă și la clădiri sau transporturi, întrucât costul pentru economiile lor ar fi prea mare. Așa cum arată și BNR în Euro Monitorul din decembrie, „creșterea prețurilor la energie, cerută de tranziția verde, se împletește cu impactul pandemiei și cu perturbări în lanțurile de producție și aprovizionare”, iar efectul acestei combinații trebuie avut în vedere de politicile publice, pentru a evita apariția unor probleme de competitivitate economică sau tulburări sociale.
Pentru companiile interesate de această temă, vom reveni periodic cu toate noutățile relevante care vor apărea. Rămâneți pe platforma noastră pentru a afla primii ceea ce se întâmplă în acest domeniu.